Introducere. Stresul este des asociat cu afectarea sănătății fizice și mentale. Noile cercetări arată că nu stresul în sine contribuie la deteriorarea stării de sănătate, ci cognițiile negative despre stres și despre efectele sale. Facultatea de medicină este o facultate cu nivel crescut de stres.

Materiale și metode. S-a efectuat un studiu transversal, anonim, bazat pe un chestionar de autoevaluare aplicat pe un lot de studenți (n=245) în an terminal la Universitatea de Medicina și Farmacie Timișoara. S-au cules date socio-demografice, s-a aplicat chestionarul COPE și un chestionar de raportare a surselor de stres.

Rezultate. Princialele surse de stres raportate au fost volumul mare de informații (p=0.00) și orarul (p=0.00). Mediile mai mici au fost asociate cu dezangajarea comportamentala (p=0.012). Femeile au folosit in special reinterpretarea pozitivă și căutarea suportului emoțional. Bărbații au folosit mai frecvent umorul. Neoprotestanții au folosit cel mai des coping-ul religios. Subiecții din familii biparentale au apelat la autocontrol ca strategie (p=0.026), iar cei din familii monoparentale la căutarea suportului emoțional (p=0.031). Doar 22% (n=54) dintre studenți au apelat la consiliere.

Concluzii. Studenții la medicină folosesc preponderent strategii active de coping la stres. Există o legătură între mediile obținute și strategiile de coping folosite. Modul în care studenții la medicină percep stresul și găsesc modalități de coping eficiente pot determina nu doar calitatea stării de sănătate, ci și nivelul profesional.